Lexicon tehnic

101 de definitii si termeni de specialitate

  1. Arzator
  2. Arzator - focar multi-arzator
  3. Arzator autoaspirant (cu aer autoaspirat)
  4. Arzator automat
  5. Arzator automat cu aer insuflat
  6. Arzator cu aer insuflat
  7. Arzator cu functionare continua
  8. Arzator cu functionare in trepte
  9. Arzator cu functionare independenta
  10. Arzator cu functionare intermitenta
  11. Arzator cu functionare intr-o treapta
  12. Arzator cu functionare modulanta
  13. Arzator cu functionare progresiva
  14. Arzator cu pulverizare centrifugala
  15. Arzator cu pulverizare mecanica
  16. Arzator cu pulverizare prin fluide auxiliare
  17. Arzator mixt
  18. Arzator monobloc
  19. Arzator multibloc
  20. Blocarea nevolatila in avarie
  21. Blocarea volatila in avarie
  22. Caldura (Schimbul de caldura)
  23. Caldura specifica
  24. Camp de lucru
  25. Coeficientul excesului de aer
  26. Combustia
  27. Combustia completa
  28. Combustia incompleta
  29. Combustibili
  30. Conditii de referinta
  31. Continut de CO
  32. Continut de CO2
  33. Continut de hidrocarburi necombustibile
  34. Continut de O2
  35. Continut de oxizi de azot
  36. Contrapresiune in camera de combustie
  37. Debit de combustibil
  38. Debit de start
  39. Debit maxim / minim de combustibil
  40. Debit nominal masic
  41. Debit nominal volumetric
  42. Degazator (recipient degazator)
  43. Densitate
  44. Densitate relativa
  45. Desprinderea totala sau partiala a flacarii
  46. Dispozitiv de aprindere
  47. Dispozitiv de control al aerului
  48. Dispozitiv de control al etanseitatii
  49. Dispozitiv de control al raportului aer / combustibil
  50. Dispozitiv de control automat al arzatorului
  51. Dispozitiv de detectare a flacarii
  52. Dispozitiv de verificare a pornirii arzatorului in siguranta
  53. Dispozitive de reglare
  54. Duza de pulverizare
  55. Ecuatia chimica a combustiei
  56. Electroventil de oprire / siguranta
  57. Flacara
  58. Flacara intoarsa
  59. Focar
  60. Gaz petrolier lichefiat (GPL), gaz natural lichefiat (GNL), gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV)
  61. Gaze naturale
  62. Indice de fumozitate
  63. Indice Wobbe
  64. Inel de presiune
  65. Lungimea focarului
  66. Oprire controlata
  67. Oprire in siguranta
  68. Oxidare si reducere
  69. Postventilare
  70. Presiune de alimentare
  71. Presiune reglata
  72. Presiuni limita
  73. Presostat de gaz maxim
  74. Presostat de gaz minim
  75. Preventilare
  76. Programator (automat de ardere)
  77. Punct (temperatura) de aprindere
  78. Punct de congelare
  79. Punct (temperatura) de inflamabilitate
  80. Putere calorifica
  81. Putere calorifica inferioara (p.c.i.)
  82. Putere calorifica superioara (p.c.s.)
  83. Putere in focar
  84. Putere maxima / minima in focar
  85. Racord antivibrant
  86. Rampa de gaze
  87. Randament
  88. Regulator de presiune
  89. Reluarea ciclurilor de pornire
  90. Semnal de start
  91. Stabilitatea flacarii
  92. Stabilizator de presiune
  93. Temperatura de autoaprindere
  94. Timp (durata) de aprindere
  95. Timp (durata) de postventilare
  96. Timp (durata) de preventilare
  97. Timp de inchidere totala
  98. Timp de securitate
  99. Timp de siguranta
  100. Vascozitate cinematica
  101. Ventilare continua

Arzator

Aparat care realizeaza amestecul unui combustibil cu un gaz (de regula aerul) in scopul arderii; reprezinta un principal echipament al unui sistem de incalzire.

Arzator - focar multi-arzator

In anumite procese industriale, dar si in cazul cazanelor energetice de mare capacitate, se impune utilizarea mai multor arzatoare concepute sa opereze in acelasi focar, fara ca dispozitivele de detectie a flacarilor si de functionare in siguranta sa se influenteze intre ele.
De regula, dispozitivele de acest tip au toate functiile complet integrate intr-un singur modul,
utilizand sistemul de discriminare a flacarii

Arzator autoaspirant (cu aer autoaspirat)

Arzator de combustibil gazos care nu este conceput sa functioneze in asociere cu un ventilator; aerul necesar combustiei este aspirat in corpul arzatorului si amestecat cu combustibilul prin efectul Venturi.

Arzator automat

Arzator dotat cu o instalatie de automatizare care asigura si controleaza automat procesele de pornire, reglare si oprire.

Arzator automat cu aer insuflat

Arzator cu aer insuflat dotat cu un sistem de aprindere automata, de monitorizare a flacarii si de control al arderii. Puterea termica poate fi reglata in timpul functionarii, in mod automat sau manual.

Arzator cu aer insuflat

Arzator conceput sa functioneze in asociere cu un ventilator (montat direct pe arzator sau separat de acesta) destinat sa introduca fortat in focar aerul necesar combustiei.

Arzator cu functionare continua

Arzator proiectat sa functioneze mai mult de 24 de ore fara intrerupere.

Arzator cu functionare in trepte

Arzator care functioneaza in salturi, trecand de la o treapta de putere termica la alta superioara si / sau invers. Un arzator in doua trepte functioneaza in maniera “tot – putin – nimic”.

Arzator cu functionare independenta

Instalatie de ardere ale carei parti componente, concepute unitar, asigura prin mijloace proprii, independent de aparatul pe care il deservesc, conditiile de alimentare cu combustibil, aer de ardere si, dupa caz, fluid auxiliar, prepararea si introducerea in focar a amestecului combustibil – aer, in scopul realizarii arderii.

Arzator cu functionare intermitenta

Arzator proiectat sa functioneze cu cel putin o oprire la fiecare 24 de ore.

Arzator cu functionare intr-o treapta

Arzator care dupa pornire atinge rapid puterea reglata, iar la obtinerea temperaturii (sau presiunii) setate pe termostatul (presostatul) de reglaj al cazanului, flacara se stinge brusc (functionare “tot – nimic”). Arzatoarele de combustibil lichid intr-o treapta pot avea pornirea gradata, adica ating puterea de reglaj dupa un anumit interval de timp, ceea ce evita socurile la pornire din focar si cosul de fum.

Arzator cu functionare modulanta

Arzator la care flacara isi modifica permanent geometria, fiind astfel posibila mentinerea parametrului temperatura sau presiune cu o anumita precizie (reglabila) in jurul unei valori prestabilite. Se impune utilizarea unui astfel de arzator in procese tehnologice ce necesita respectarea cu strictete a parametrului temperatura sau presiune.

Arzator cu functionare progresiva

Arzator cu functionare in trepte la care trecerea de la o treapta de putere termica la alta se face progresiv, intr-un anumit timp, deci fara salturi bruste.

Arzator cu pulverizare centrifugala

Arzatoare la care combustibilul lichid este pulverizat prin centrifugare cu ajutorul unei cupe rotative.
Cupa rotativa este un organ cu forma de cupa al arzatorului care realizeaza pulverizarea combustibilului lichid datorita rotatiei cu viteza ridicata.

Arzator cu pulverizare mecanica

Arzator la care pulverizarea combustibilului lichid se realizeaza datorita presiunii.

Arzator cu pulverizare prin fluide auxiliare

Arzator la care pulverizarea se obtine prin impactul jetului de combustibil lichid cu un jet de aer, abur sau alt fluid cu o viteza mare de curgere.

Arzator mixt

Arzator care poate utiliza combustibil gazos sau lichid, fie simultan, fie succesiv.

Arzator monobloc

Arzator cu functionare independenta, automat sau semiautomat, toate componentele functionale fiind montate direct pe arzator.

Arzator multibloc

Arzator capabil sa dezvolte puteri termice importante, constituit din echipamente modulare separate (in functie de combustibilul utilizat): cap de ardere, grup de preincalzire si pompare combustibil lichid, rampa de gaze, ventilator si panou electric de comanda si control. Arzatoarele multibloc permit realizarea de sisteme de combustie flexibile, de regula cu functionare modulanta, fiind utilizate practic in orice tip de aplicatie.

Blocarea nevolatila in avarie

Conditia de oprire in siguranta a sistemului, ceea ce impune ca repornirea sa se faca prin resetare manuala a sistemului si nu prin alte mijloace.

Blocarea volatila in avarie

Conditia de oprire in siguranta a sistemului, ceea ce impune ca repornirea sa se faca fie prin resetare manuala a sistemului, fie prin intreruperea alimentarii electrice generale.

Caldura (Schimbul de caldura)

Transferul energiei termice intre doua corpuri cu temperaturi diferite, cu alte cuvinte care nu sunt in echilibru termic: de la zonele cu temperatura ridicata spre acelea cu temperatura joasa. Se masoara in Joule, dar mai des in kcal/h.

Caldura specifica

Cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura cu un grad a masei unitare de combustibil lichid, respectiv a volumului unitar de combustibil gazos.

Camp de lucru

Diagrama care stabileste domeniul in care functionarea arzatorului este posibila: in abscisa – puterea termica (sau debitul de combustibil), in ordonata – contrapresiunea din camera de combustie.

Coeficientul excesului de aer

Raportul dintre cantitatea de aer efectiv introdusa in focar si cea teoretica (stoechiometrica) ceruta de ardere.

Combustia

Combustia (sau arderea) este o reactie chimica rapida intre doua sau mai multe substante; este caracrerizata prin eliberarea de caldura (reactie exotermica) si lumina – de cele mai multe ori; exista si exceptii: de pilda, flacara hidrogenului este invizibila. Substantele care participa la reactie sunt combustibilii si un gaz. In mod obisnuit, gazul este oxigenul, dar reactia poate avea loc si in alte gaze (de pilda clorul).
Arderea combustibililor in prezenta aerului este un exemplu binecunoscut de combustie.

Combustia completa

In cazul combustiei complete, combustibilul arde in oxigen, produsele de ardere fiind limitate. Cand o hidrocarbura arde in oxigen, reactia va produce numai boixid de carbon si apa. Cand elemente cum sunt carbonul, azotul, sulful etc. sunt arse, se vor produce cei mai comuni oxizi: carbonul va produce bioxid de carbon, azotul – bioxid de azot, sulful – bioxid de sulf etc.

Combustia incompleta

In combustia incompleta nu exista oxigen suficient pentru arderea completa a combustibilului, produsele de ardere fiind numeroase. In cazul combustiei incomplete, cand o hidrocarbura arde in oxigen, reactia va produce boixid de carbon, apa, monoxid de carbon si numerosi alti compusi (de pilda oxizii de azot). Acest tip de combustie este cel mai intalnit, producand o vasta gama de subprodusi daunatori mediului inconjurator.

Combustibili

Produsi de origine organica (de regula) care prin ardere produc caldura, aceasta fiind sursa de energie utilizabila. Combustibilii utilizati in special in instalatiile de ardere sunt: gazul metan, gazul petrolier lichefiat (GPL), motorina, combustibilul lichid tip M, Calor Extra 1 si Economic 3, combustibilul lichid usor (CLU), pacura, carbunii. Se mai utilizeaza: biogazul, gazul de furnal, uleiurile uzate si vegetale, dar si combustibilii NATO specifici aplicatiilor militare (kerosen, DF-1, DF-2, DF-A, DF-M, JP-5, JP-8).

Conditii de referinta

Temperatura = 288,15 K, presiunea = 1013,25 mbari; dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, temperatura de referinta va fi de 273,15 K, presiunea ramanand la aceeasi valoare.

Continut de CO
Fractiunea de monoxid de carbon (CO) din produsele de ardere uscate. Se exprima in ppm.

Continut de CO2

Fractiunea de anhidrida carbonica (CO2) din produsele de ardere uscate exprimata ca procent din volumul total. Se exprima in %.

Continut de hidrocarburi necombustibile

Fractiunea de hidrocarburi necombustibile din produsele de ardere uscate calculate ca propan (C3H8). Se exprima in ppm.

Continut de O2

Fractiunea de oxigen (O2) din produsele de ardere uscate exprimata in procente din volumul total. Se exprima in %.

Continut de oxizi de azot

Fractiunea de oxizi de azot (NO si NOx) din produsele de ardere uscate, calculata ca NO2 . Se exprima ppm.

Contrapresiune in camera de combustie

Suprapresiunea efectiva raportata la presiunea atmosferica pe care trebuie sa o invinga ventilatorul arzatorului pentru eliminarea produselor de combustie din focar; poate avea valoare negativa, in acest caz fiind vorba de depresiune. Se masoara in mbari sau in mmH2O.

Debit de combustibil

Cantitatea de combustibil arsa intr-o ora de functionare continua. Se masoara in kg/h pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in Nmc/h pentru combustibili gazosi.

Debit de start

Debitul de gaze in momentul aprinderii arzatorului. Se masoara in Nmc/h.

Debit maxim / minim de combustibil

Cantitatea de combustibil arsa intr-o ora la puterea maxima / minima indicata de constructorul arzatorului. Se masoara in kg/h pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in Nmc/h pentru combustibili gazosi.

Debit nominal masic

Masa de combustibil consumata in unitatea de timp, stabilita de fabricantul arzatorului. Se masoara in kg/h.

Debit nominal volumetric

Volumul de combustibil consumat in unitatea de timp, declarat de fabricantul arzatorului. Se masoara in mc/h.

Degazator (recipient degazator)

Importanta parte componenta a unei instalatii de alimentare cu combustibil lichid. Rolul principal al degazatorului este de a permite evacuarea volatilelor si a vaporilor de apa din combustibil (produse cu atat mai mult cu cat temperatura este mai ridicata), precum si eliminarea apei si a sedimentelor depuse la partea inferioara a degazatorului.
O functie secundara a degazatorului este aceea de recuperare a caldurii continute in returul de combustibil al arzatoarelor modulante.

Densitate

Densitatea este exprimata sub forma de densitate conventionala si reprezinta raportul dintre densitatea combustibilului lichid la 200C si densitatea apei distilate la 40C.
Valoarea densitatii variaza semnificativ in functie de compozitia chimica a combustibililor, in schimb variatia ei fata de temperatura este practic neglijabila.

Densitate relativa

Raportul dintre volume egale de gaze si aer uscate masurate in aceleasi conditii de temperatura si presiune.

Desprinderea totala sau partiala a flacarii

Fenomen de “rupere” sau de distantare a bazei flacarii fata de capul de ardere.

Dispozitiv de aprindere

Orice mijloc prin care se realizeaza aprinderea combustibilului. Caracteristica acestuia este timpul de aprindere care reprezinta perioada dintre deschiderea electroventilelor de combustibil si aparitia flacarii detectata de detectorul de flacara.

Dispozitiv de control al aerului

Dispozitiv care sesizeaza presiunea sau debitul aerului refulat de ventilatorul arzatorului. Poate fi presostat, debitmetru sau orice alt sistem nebazat pe rotirea ventilatorului. Actioneaza prin blocare nevolatila a arzatorului.

Dispozitiv de control al etanseitatii

Sistem care controleaza (inainte de fiecare pornire a arzatorului) inchiderea efectiva a electroventilelor de gaze. Dispozitivul este capabil sa detecteze neetanseitatea electroventilelor inchise, caz in care impiedica pornirea arzatorului.

Dispozitiv de control al raportului aer / combustibil

Sistem care permite reglarea simultana a debitului de aer in functie de cel de combustibil.

Dispozitiv de control automat al arzatorului

Sistem de control care cuprinde cel putin un programator si toate elementele dispozitivului de detectare a flacarii.

Dispozitiv de detectare a flacarii

Dispozitiv prin care este detectata si semnalata prezenta flacarii. Consta dintr-un senzor de flacara (sonda de ionizare, fotorezistenta sau fotocelula in ultraviolete), un amplificator si un releu pentru transmiterea semnalului.

Dispozitiv de verificare a pornirii arzatorului in siguranta
Circuit care stabileste daca exista sau nu un defect in sistemul de siguranta sau daca este prezenta simularea de flacara inainte de pornirea arzatorului.

Dispozitive de reglare

Componente ale arzatorului utilizate la reglarea puterii din focar corespunzator cu cerintele reale ale instalatiei. Reglarea poate fi continua sau in trepte.

Duza de pulverizare

Dispozitiv mecanic cu doua roluri: atomizarea (transformarea combustibilului in picaturi foarte fine) si obtinerea cu precizie a debitului.
Duza este conceputa si realizata in functie de natura si debitul combustibilului, precum si de unghiul si forma conului de pulverizare.
Conform normelor europene, inscriptionarea duzei trebuie sa cuprinda minimal: debitul la presiunea de 10 bari (kg/h), debitul in GPH la presiunea de 7 bari, unghiul de pulverizare si tipul conului.

Ecuatia chimica a combustiei

In general, ecuatia chimica a combustiei hidrocarburilor (de pilda octanul) in oxigen este urmatoarea:
CxHy + (x + y/4)O2 →& xCO2 + (y/2)H2O;

De exemplu, ecuatia de ardere a propanului este:
C3H8 + 5O2 → 3CO2+ 4H2O;

Simplificand, ecuatia unei reactii de combustie este:
Combustibil + Oxigen → Caldura + Apa + Bioxid de carbon

Electroventil de oprire / siguranta

Dispozitiv care deschide, regleaza sau inchide in mod automat debitul de gaze in baza unui semnal al circuitului de control si/sau a celui de siguranta.

Flacara

Fenomen asociat cu reactia chimica dintre un gaz incalzit peste temperatura de inflamabilitate si un alt gaz, uzual oxigenul atmosferic. Caldura si lumina sunt caracteristice reactiei chimice de dezvoltare a unei flacari.

Flacara intoarsa

Intoarcerea flacarii in focar, adica inversarea frontului flacarii spre capul de ardere in anumite conditii impuse de geometria focarului.

Focar

Spatiu delimitat in care are loc arderea combustibilului. In functie de raportul dintre presiunea din focar fata de cea atmosferica, se disting doua tipuri: focar cu suprapresiune (raport supraunitar) si focar cu depresiune (raport subunitar).

Gaz petrolier lichefiat (GPL), gaz natural lichefiat (GNL), gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV)

Gazul petrolier lichefiat (GPL) este reprezentat de amestecul de hidrocarburi cu continut de peste 90% in volum al unei hidrocarburi aciclice nesaturate, alta decat etilena si propilena sau unul dintre izomerii lor izolati.
Un alt produs lichefiat este gazul natural lichefiat (GNL) care reprezinta gazul natural adus in stare lichida si stocat in recipiente speciale, in urma unor procese specifice.
De asemenea, este utilizat si gazul natural comprimat pentru vehicule (GNCV). Acestea sunt gaze naturale sunt stocate in butelii prin comprimare la peste 200 de bari, in scopul utilizarii drept combustibil pentru vehicule cu motoare termice.

Gaze naturale

Gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide.

Indice de fumozitate

Indicele de fumozitate sau numarul Bacharach indica gradul de producere a funinginii; are valori intre 0 si 9.

Indice Wobbe

Raportul dintre puterea calorifica superioara (p.c.s.) a gazului pe unitatea de volum si radacina patrata a densitatii relative in aceleasi conditii de referinta specificate la masurare. Indicele Wobbe poate fi exprimat si in functie de p.c.i., rezultand indicele Wobbe inferior.

Inel de presiune

Alimentarea arzatoarelor cu combustibil lichid prin inel de presiune este tipica situatiilor in care ar fi posibila intrarea in cavitatie a pompei arzatorului, dar si in cazul utilizarii de combustibili cu componente volatile insemnate (CLU, pacura etc.).
Mentionam cu titlu informativ ca tipologia si dimensionarea instalatiei se diferentiaza in raport de multi factori, printre care amintim numarul si tipul arzatorarelor racordate la inelul de presiune (cu functionare in trepte sau modulanta).
Componentele esentiale ale instalatiei de alimentare prin inel de presiune sunt: grupul de pompare si filtrare, conductele de by-pass si robinetele de izolare, regulatorul de presiune, manometrele, degazatorul, robinetele cu actionare simultana, presostatul de minim si filtrul arzatorului.

Lungimea focarului

Distanta dintre discul de stabilizare a flacarii si peretele posterior al focarului. Se masoara in metri.

Oprire controlata

Proces care intrerupe alimentarea electrica a electroventilelor de combustibil inainte ca orice alta actiune sa aiba loc.

Oprire in siguranta

Proces care are loc imediat ca urmare a actiunii unui limitator de siguranta sau al detectarii unui defect in sistemul de control automat al arzatorului. Procesul intrerupe brusc alimentarea electroventilelor de combustibil si a dispozitivului de aprindere. Intreruperea functionarii poate interveni si ca rezultat al deconectarii sau reducerii tensiunii de alimentare.

Oxidare si reducere

Oxidarea si reducerea sunt reactii chimice complementare (numite pe scurt “redox”) caracterizate prin pierderea, respectiv castigul unuia sau mai multor electroni de catre un atom sau molecula. In mod obisnuit, termenul de oxidare se refera la reactia in care oxigenul se combina cu un element sau cu un amestec de elemente. Similar, reducerea se refera la diminuarea sau indepartarea completa a cantitatii de oxigen dintr-o substanta.

Postventilare

Introducere fortata a aerului in focar pe o durata limitata, dupa stingerea flacarii, astfel incat sa elimine orice produse de ardere. Are loc imediat dupa o oprire controlata. Este definita prin timpul (durata) de postventilare.

Presiune de alimentare

Presiune masurata in conducta de combustibil in amonte de echipamentele aferente arzatorului (de exemplu rampa de gaze, regulatorul de presiune, filtrul etc.) la care sunt atinse conditiile nominale de functionare. Se masoara in bari, mbari sau mmH2O.

Presiune reglata

Presiunea masurata pe linia de gaze in aval de regulatorul de presiune (dar in amonte de rampa de gaze) la care sunt atinse conditiile nominale de functionare. Se masoara in bari, mbari sau mmH2O.

Presiuni limita

Presiuni reprezentative in conditiile de alimentare extreme (minim / maxim) cu combustibil ale arzatorului. Se masoara in bari, mbari sau mmH2O.

Presostat de gaz maxim

Dispozitiv care produce oprirea in siguranta a arzatorului daca presiunea de alimentare cu gaze creste peste o valoare predeterminata.

Presostat de gaz minim

Dispozitiv care produce oprirea in siguranta a arzatorului daca presiunea de alimentare cu gaze scade sub o valoare predeterminata.

Preventilare

Introducere fortata a aerului in focar astfel incat sa se elimine orice produse de combustie. Are loc intre semnalul de start si alimentarea sistemului de aprindere. Este definita prin timpul (durata) de preventilare.

Programator (automat de ardere)

Aparat care reactioneaza la semnalele dispozitivelor de control si siguranta, transmite comenzi, verifica secventele de pornire, supervizeaza operatiile arzatorului si produce oprirea controlata sau, daca este necesar, provoaca blocarea arzatorului in starea de avarie. Programatorul urmareste secvente bine determinate si functioneaza intotdeauna in corelare cu dispozitivul de detectare a flacarii.

Punct (temperatura) de aprindere

Temperatura la care vaporii din combustibilul lichid impreuna cu oxigenul din aer se aprind si ard continuu, chiar dupa indepartarea sursei de aprindere. Punctul (temperatura) de aprindere este mai ridicat decat cel de inflamabilitate (in genere cu circa 10°C), deoarece la acesta din urma vaporii pot inceta sa arda cand sursa de aprindere este indepartata. Punctul de aprindere nu trebuie sa fie confundat cu temperatura de autoaprindere.

Punct de congelare

Temperatura la care un combustibil lichid supus racirii inceteaza sa mai curga. Punctul de congelare este un parametru important in aprecierea fluiditatii combustibililor lichizi si trebuie avut in vedere mai ales pentru transport si stocare.

Punct (temperatura) de inflamabilitate

Temperatura la care intr-un produs volatil se formeaza suficienti vapori care, impreuna cu oxigenul din aer, iau foc de la o sursa de aprindere si ard scurt timp (se considera minim 5 secunde), urmand a se autostinge dupa indepartarea sursei de aprindere. Aceasta valoare intereseaza din punctul de vedere al limitei la care poate fi incalzit combustibilul fara pericol, la transportul si la stocarea acestuia. In cazul in care exista un volum suficient de vapori, se poate produce o explozie. Conform "Globally Harmonized System of Classification and Labelling of Chemicals", lichidele care au un punct de inflamabilitate <93°C sunt numite inflamabile.

Putere calorifica

Cantitatea de caldura produsa prin arderea completa in conditii de referinta a unei unitati de volum (sau de masa) de combustibil gazos (lichid sau solid), produsele de ardere fiind evaluate tot la conditiile de referinta. De regula se masoara in kcal/kg pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in kcal/Nmc pentru combustibili gazosi.

Putere calorifica inferioara (p.c.i.)

Cantitatea de caldura dezvoltata prin ardere, fara a avea in vedere condensarea vaporilor de apa produsi in procesul de ardere. Deoarece in practica in gazele de ardere se gasesc vapori de apa necondensati, parametrul utilizat este puterea calorifica inferioara. De regula se masoara in kcal/kg pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in kcal/Nmc pentru combustibili gazosi.

Putere calorifica superioara (p.c.s.)

Cantitatea de caldura dezvoltata prin ardere, cand toti vaporii de apa produsi in procesul de ardere condenseaza. De regula se masoara in kcal/kg pentru combustibilii lichizi sau solizi, respectiv in kcal/Nmc pentru combustibili gazosi.

Putere in focar

Cantitatea de caldura in unitatea de timp dezvoltata de arzator (debitul x puterea calorifica inferioara a combustibilului). Se masoara in kW sau kcal/h.

Putere maxima / minima in focar

Puterea termica maxima / minima admisa in focar, indicata de constructorul acestuia. Se masoara in kW sau kcal/h.

Racord antivibrant

Racordul destinat preluarii dilatarilor conductei de gaze, dar si pentru a absorbi eventualele vibratii ale arzatorului in functiune. De regula, se monteaza in amonte de rampa de gaze.

Rampa de gaze

Grup de echipamente necesare functionarii arzatorului: electrovalve, elemente de reglare, control si siguranta prin care gazele sunt conduse spre capul de ardere.

Randament

Marime caracteristica sistemelor fizice in care are loc o transformare, randamentul este definit prin raportul dintre energia utila produsa de sistem si cea consumata sau prin raportul dintre puterea cedata (utila) si cea absorbita (cheltuita).
In cazul arzatoarelor, randamentul combustiei reprezinta raportul dintre cantitatea de caldura produsa de acesta (utila) si cantitatea de caldura continuta in combustibilul ars (consumata) determinata pe baza puterii calorifice inferioare.

Regulator de presiune

Stabilizator de presiune prevazut cu dispozitive de ajustare a diafragmei interne, implicit a presiunii din aval.

Reluarea ciclurilor de pornire

Proces de reluare automata a secventelor de pornire dupa oprirea in siguranta.

Semnal de start

Semnal (provenit de exemplu de la termostat) care scoate sistemul din pozitia de start si initiaza secventele predeterminate.

Stabilitatea flacarii

O flacara stabila are capacitatea de a ramane in vecinatatea capului de ardere; ea nu se “rupe” si nu se distanteaza fata de capul de ardere.

Stabilizator de presiune

Dispozitiv care reduce presiunea gazelor si o mentine la un nivel constant la iesirea spre arzator, indiferent de fluctuatia presiunii din amonte intr-un anumit domeniu.

Temperatura de autoaprindere

Temperatura de autoaprindere este valoarea minima la care un gaz sau vaporii inflamabili se aprind fara prezenta unei surse de aprindere.

Substanta / materialul Temperatura de autoaprindere, °C
Acetilena 305
Acetona 465
Alcool etilic 365
Alcool metilic 470
Antracit 600
Benzen 560
Benzina 246-280
Butan 405
Carbon 700
Carbune 349
Carbune bituminos 454
Cocs 700
Etan 515
Etanol 365
Etilena 490
Fosfor alb 34
Fosfor amorf 260
Fosfor transparent 49
Gaze naturale 580
Glicerol 370
Gudron de carbune 580
Hartie 218-246
Hidrocarburi grele 750
Hidrocarburi usoare 650
Hidrogen 500
Kerosen 220-295
Lemn - brad uscat 427
Lemn - generic 300
Lemn - stejar uscat 482
Lignit 526
Magneziu 473
Metan 580
Metanol 470
Monoxid de carbon 609
Motorina (Diesel) 210-256
Nitroglicerina 254
Combustibil lichid usor 225
Petrol brut 400
Praf de pusca 288
Propan 470
Propilena 458
Toluen 535
Tricloretilena 420
Turba 227
Ulei de rapita 424

Timp (durata) de aprindere

Perioada dintre deschiderea ventilelor de combustibil si detectarea flacarii. Se masoara in secunde.

Timp (durata) de postventilare

Durata dintre oricare oprire a arzatorului si momentul deconectarii ventilatorului. Se masoara in secunde.

Timp (durata) de preventilare

Durata in care are loc preventilarea. Se masoara in secunde.

Timp de inchidere totala

Perioada dintre momentul in care s-a dat semnalul de stingere a flacarii si momentul in care electroventilele s-au inchis efectiv. Se masoara in secunde.

Timp de securitate

Perioada dintre momentul in care s-a dat semnalul de stingere a flacarii si momentul in care se da semnalul de oprire a alimentarii cu combustibil. Se masoara in secunde.

Timp de siguranta

Perioada dintre momentul in care electroventilul a fost alimentat electric si momentul deconectarii acestuia daca detectorul de flacara semnaleaza absenta acesteia. Se masoara in secunde.

Vascozitate cinematica

Vascozitatea cinematica este un indice al rezistentei la miscare a lichidului.
Valoarea vascozitatii combustibililor lichizi se precizeaza de regula pentru temperatura de 200C, 500C sau 800C.
Unitatile de masura des utilizate pentru vascozitatea cinematica sunt gradul Engler (0E), respectiv centiStockes (cSt) sau mm2/s.

Ventilare continua

Proces de introducere fortata in mod continuu a aerului in focar, independent de prezenta flacarii sau de opririle controlate ale arzatorului. Scopul ventilarii continue este fie de a proteja componentele arzatorului fata de radiatia termica din focar (dupa stingerea flacarii), fie de a asigura introducerea aerului necesar combustiei materiilor din incineratoare (aprinse in prealabil prin intermediul arzatorului).

 

Tag-uri: arzatoare definitii si termeni de specialitate, focar multi-arzator, arzator autoaspirant, arzator automat, arzator automat cu aer insuflat, arzator functionare continua, arzator functionare in trepte, arzator functionare independenta, arzator functionare intermitenta, arzator functionare intr-o treapta, arzator functionare modulanta, arzator functionare progresiva, arzator pulverizare centrifugala, arzator pulverizare mecanica, arzator pulverizare prin fluide auxiliare, arzator mixt, arzator monobloc, arzator multibloc, blocarea nevolatila in avarie, blocarea volatila in avarie, caldura specifica, camp lucru, coeficientul excesului de aer, combustia completa, combustia incompleta, combustibili, conditii referinta, continut co, continut co2, continut hidrocarburi necombustibile, continut o2, continut oxizi azot, contrapresiune camera combustie, debit combustibil, debit start, debit maxim / minim combustibil, debit nominal masic, debit nominal volumetric, degazator (recipient degazator), densitate relativa, desprinderea totala sau partiala a flacarii, dispozitiv aprindere, dispozitiv control al aerului, dispozitiv control al etanseitatii, dispozitiv control al raportului aer / combustibil, dispozitiv control automat al arzatorului, dispozitiv detectare a flacarii, dispozitiv verificare a pornirii arzatorului in siguranta, dispozitive reglare, duza pulverizare, ecuatia chimica a combustiei, electroventil oprire / siguranta, flacara intoarsa, focar, gaz petrolier lichefiat (gpl), gaz natural lichefiat (gnl), gaz natural comprimat pentru vehicule (gncv), gaze naturale, indice fumozitate, indice wobbe, inel presiune, lungimea focarului, oprire controlata, oprire in siguranta, oxidare si reducere, postventilare, presiune alimentare, presiune reglata, presiuni limita, presostat gaz maxim, presostat gaz minim, preventilare, programator (automat ardere), punct aprindere, punct congelare, punct inflamabilitate, putere calorifica, putere calorifica inferioara (p.c.i.), putere calorifica superioara (p.c.s.), putere in focar, putere maxima / minima in focar, racord antivibrant, rampa gaze, randament, regulator presiune, reluarea ciclurilor de pornire, semnal de start, stabilitatea flacarii, stabilizator presiune, timp (durata) aprindere, timp (durata) postventilare, timp (durata) preventilare, timp inchidere totala, timp securitate, timp siguranta, vascozitate cinematica, ventilare continua